OPERA

In muzica vocal-dramatica intra acele lucrari care sunt interpretate in cea mai mare parte vocal si a caror actiune este reprezentata pe scena de catre cantareti, care sunt in acelasi timp si actori. Cele doua genuri mai importante ale muzicii vocal-dramatice sunt opera si opereta.

Opera este o lucrare muzicala si dramatica, al carei text este cantat integral de interpreti (seamana cu teatrul, dar actorii sunt in acelasi timp si cantareti).

  • Are un subiect literar si actiune scenica.

  • Ca structura este alcatuita din: acte (de obicei 3), scene si tablouri.

  • O caracteristica importanta este SINCRETISMUL,adica reuneste elemente din mai multe arte: libretul (textul) din literatura, reprezentarea scenica din dramaturgie, decoruri, costume si machiajul din artele plastice, baletul din arta coregrafica si muzica.

  • ,,Personajele" dintr-o opera sunt: solistii, corul , orchestra si balerinii.

Din punct de vedere muzical opera este structarata in mai multe parti:

  • UVERTURA - parte orchestrala de deschidere a spectacolului propriu-zis, rezumand principalele idei muzicale;

Mozart-Uvertura la opera Nunta lui Figaro


  • INTERLUDIILE- fragmente orchestrale ce se canta intre scene;

  • CORUL- reprezinta ,,vocea" multimii; G. Verdi-Corul robilor evrei din opera Nabucodonosor


Numerele SOLISTICE pot fi reprezentate in mai multe forme cantate:

  • RECITATIVUL-texte apropiate de declamatie folosite pentru partile narative (sunt acompanite de orchestra);

  • CAVATINA -fragmente cu melodii simple;

  • ARIE / ARII -sunt cele mai importante melodii solistice, plasate in momentele importante ale actiunii: pot fi detasate din opere si prezentate pe scena in recitaluri de opere (se aseamana cu monologurile din teatru, exprimand in mod direct sentimentele personajelor); G. Rossini - Aria lui Figaro (Largo al Factotum) din opera Barbierul din Sevilla


  • ARIETE-arii mai mici.

Inceputurile operei.

Opera a luat nastere in sec. al XVII-lea, la Florenta (Italia) din dorinta artistilor grupati in Camerata florentina de a reinvia tragedia greaca.

Prima opera s-a numit Orfeu si a fost compusa de Claudio MONTEVERDI. Treptat acest gen se raspandeste si in celelalte tari.

Evolutia operei

sec. XVII (baroc)

In Franta: Jean Baptiste LULLY, Jean-Philippe RAMEAU, Cristoph Wilibald GLUCK.

In Italia: pe langa OPERA SERIA (drama) existenta deja, G.B.PERGOLESI (La Serva Padrona= Sluga stapana) introduce OPERA BUFA (comica)

sec. XVIII (clasicismul)

In Germania: Wolfgang Amadeus MOZART (Rapirea din Serai, Nunta lui Figaro) si al sau singspiel (=joc cantat) Flautul fermecat.

sec. XIX (romantismul)

In Germania: Carl Maria von WEBER (Freischutz) si Richard WAGNER (in ciclul de opere Inelul Nibelungilor: Aurul Rinului, Walkiriia, Siegfred si Amurgul Zeilor) se inspira din legendele germane.

In Italia: Gioachino ROSSINI (Barbierul din Sevilla, Tancred-Italianca in Alger), Giusepe VERDI (Nabucodonosor, Trubadurul, Rigoletto, Traviata, Othelo, Falstaff, Don Carlos), Vincenzo BELLINI (Norma, Somnambula) , Gaetano DONIZETTI (Lucia de Lamermoor, Don Pasquale, Elixirul Dragostei).

In Franta: Charles GOUNOD (Faust, Romeo si Julieta), Georges BIZET (Carmen).

Scolile Nationale din sec. al XIX-lea

Scoala Rusa: Mihail Ivanovici GLINKA (Ivan Susanin, Ruslan si Ludmila), Modest MUSORGSKI (Boris Godunov), Alexandr BORODIN (Cneazul Igor), Piotr Ilici CEAIKOVSKI (Evgheni Oneghin, Dama de pica)

Scoala Ceha: Bedrich SMETANA (Mireasa vanduta).

Scoala ROMANEASCA: Eduard CAUDELLA (Petru Rares), George ENESCU (Oedip), Alexandru ZIRRA (Alexandru Lapusneanul, Capra cu trei iezi si Faclia de Pasti), Martian NEGREA (Marin Pescarul), Paul CONSTANTINESCU (O noapte furtunoasa), Gh. DUMITRESCU (Ion Voda cel Cumplit), Pascal BENTOIU (Amorul doctor), Sabin DRAGOI (Napasta).